Poza de adrenalină

Dacă sunteți în această sală, înseamnă că sunteți disperați.” Se aud râsete din public. Oare e stand up comedy? „Serios”, continuă speakerul, “femeile sunt toată viața preocupate de dezvoltare personală, noi numai dacă nu reușim să agățăm. Deci, e clar de ce sunteți aici, dar sunteți în locul potrivit pentru că eu știu cum să vă ajut pe fiecare dintre voi. Fiecare e ratat în felul lui. Glumesc, evident.” Râsete din nou. E un tip oarecare, dar destul de șic, parcă îl știu de undeva. Clipul continuă cu niște informații generale despre ce anume face un bărbat dezirabil, chestiile obișnuite: fizicul atrăgător e mai mult un bonus, dar contează vârsta (anii în plus, nu în minus, ca la noi), statutul social dar și bunătatea, umorul, curajul sau muzica bună. Pe de altă parte, fiecare om este unic și special și de aceea trebuie să soliciți o evaluare personalizată, care să determine magnitudinea dezastrului în ceea ce te privește și care să îți propună soluții personalizate care pot varia de la nu juca în altă ligă la …n-o mai teroriza pe tipa pe care ai cunoscut-o acum doi ani într-un bar, că nu-ți va răspunde.

Tindarella

Îmi văd de ale mele și clipul îmi iese total din minte, până când îmi aduc aminte de unde îl știu pe tip: e un fost coleg de liceu cu care îmi amintesc că am dansat la banchet, dar nu știam cum îl cheamă. Știu acum, din cauza clipului, este Vladimir D. Mai mult doar așa, ca fapt divers, îi dau add pe Facebook și îmi acceptă cererea. În mod normal, ca în cazul miilor de prieteni virtuali pe care îi am, n-ar fi trebuit să vorbim niciodată, add, accept și gata. Doar că Vladimir mi-a scris, mi-a spus că are pentru mine o propunere profesională „indecentă” și m-a chemat la o cafea. Am vorbit o vreme, mi-a spus că mi-a citit blogul și crede că sunt persoana potrivită pentru noua lui idee de afacere: vrea să deschidă un serviciu care să creeze profiluri Tinder de succes, doar că el vrea să meargă un pas mai departe, în sensul în care să asigure și servicii de consiliere psihologică, fotografi, recuzită, chiar și deplasări înafara orașului pentru poze la munte sau la piscină, în alte orașe etc. În acest fel, spune el, ne asigurăm că oamenii pornesc cu dreptul măcar, că sunt observați și că au șanse să fie matched. Un fel de Hitch.

-Dar, intervin eu, îți dai seama că nu asta e esența problemei, nu? Nu e greu să mergi la un date, problema e ce se întâmplă după aceea, astfel încât nu se leagă nimic.

Da, sigur că îmi dau seama, dar noi avem un business. Și chiar cred că poate ajuta. Nu vom face diferența pentru toți, ajunge s-o facem pentru câțiva.

Daaa….am spus eu ce era de spus ca să-mi liniștesc conștiința, dar adevărul e că-mi place la nebunie. Stabilim de la început ce roluri are fiecare. Vladimir și încă doi prieteni de-ai lui, Marius, un fotograf și Tudor, care nu pare să aibă o meserie specifică, dar e blogger de profesie, se ocupă de „șmecheria” profilului, cum să arate tipul, cum să se îmbrace în poze, unde să fie pozele, ce să scrie, ce linkuri să-și pună, etc. Teoretic asta nu e treaba mea la început dar devine, pentru că mă amestec de fiecare dată. De exemplu, îmi arată Vladimir unul dintre primele profiluri pe care le-au făcut ei și zic nuuu, dar cum l-ați lăsat să apară în poze cu sandale? Serios?? Nu știi gluma aia că există multe metode contraceptive dar nici una la fel de eficientă ca sandale cu șosete :)))?” Sunt atât de pretențioasă încât devin unitatea de cenzură. Merg atât de departe încât îi întreb pe cei cu care eu mă potrivesc pe Tinder cum și-au ales pozele, la ce s-au gândit, de ce au scris ce au scris. Rolul meu de fapt (cel puțin inițial, că apoi s-au amestecat și restul) era să îmi dau seama, analizând conversații trecute și incidente, istoricul de relații, care este problema de fond, ce greșește. Și apoi, aici vine frumusețea ideii noastre, nu trebuia să reparăm (deși to be fair, recomandam psihoterapie unde era cazul), ci să mascăm. Pachetul premium al serviciilor noastre presupunea ca Tudor (bloggerul versat) și Anabela (o completare a echipei, o influencer care mergea la party-uri și se îmbrăca frumos, dar avea si mult fler) să intre în direct cu tipul care avea nevoie de ajutor și să-i spună când să scrie și ce.

Una dintre primele dileme a fost dacă să marketăm diferit persoanele care vor doar sex sau doar relații, adică dacă ar trebui să arate profilurile diferit. La noi, spre deosebire de alte țări (unde este mai mult canalizat pe aventuri), Tinder, având cea mai mare bază de utilizatori, este folosit în toate scopurile. Mă opun vehement, profilurile ar trebui să arate la fel și apoi lucrurile se discută. Ce am face, cum am diferenția pozele de soț de pozele de …sex? Poze de la nunți, acasă în familie, cu cățelul, gătind sunt poze de soț în timp ce poze de la party-uri, cu jeanși rupți și cu țigara sunt poze de bad boy? Atât mesajul gen „caut relație serioasă” cât și „vreau doar sex” pot da fiori potențialei perechi și o fac să swipe left. Ca să nu mă lungesc în explicații, spun doar atât: dacă aș ieși cu cineva care în mod ferm transmite mesajul de relație serioasă, m-aș aștepta să mă duc la un interviu la care să fie evaluată măsura în care semăn cu mă-sa și nu vreau să știu, indiferent de concluzie.

A doua dilemă era dacă să extindem serviciile și la femei, am ajuns repede la concluzia că da. Și aici e aici, dacă în acest caz măcar ar trebui să marketăm diferit profilurile de prietenă pe termen lung/„soție” (poze în haine frumoase, la petreceri sau în natură, pe străduțe medievale eventual și cu gașca de fete) versus altceva (în principiu același lucru doar cu mai puține haine). Eu și Anabela am spus nu, faceți asta și noi plecăm. Adică cum, să te astepți ca pe Tinder să te aleagă cineva pe bază de virtute? Bitter lesson pentru cine nu știe, bărbații niciodată nu aleg așa.

Poza de adrenalină

Una dintre cele mai atrăgătoare trăsături atât la bărbați cât și la femei este curajul, îndrăzneala. Cel mai bine poți să surprinzi această trăsătură în poze prin participarea la activități de sport extrem (sau mă rog, mai mult decât faptul că mergi la sală). Pentru un tip, o poză de la sală este ok, prea multe însă….eh, arată un orizont destul de limitat, așa că e nevoie de poze la schi, cu bicicleta pe teren accidentat sau cățărându-te pe stânci. Așa că organizăm o sesiune de photo shooting în Cheile Turzii, axată pe escaladă. M-am gândit eu la asta, că este o soluție economică, îi ducem pe toți acolo, programați pe ore, pentru poza de adrenalină. Primul tip care vine, J, chiar face asta în timpul liber dar de obicei merge singur și nu are pe cineva care să îi facă poze. Doar că e nașpa îmbrăcat, are niște pantaloni scurți oribili. La asta nu ne-am gândit, să facem dinainte un ghid pentru cum te îmbraci la munte, trebuie să pară că nu-ți pasă, dar nici să…Instructorul pe care l-am angajat are din fericire o pereche în plus. În fine, nimerim niște cadre fabuloase, J chiar se pricepe. Trecem apoi la poze de grup, noi eram gașca de prieteni cool cu care venise la munte. Următorul, S, nu se pricepe, se teme și arată ca o pisică agățată în perdea. Ok, poze de escaladă nu facem, dar Marius, fotograful, îi face câteva poze de jos, ca și cum s-ar pregăti de escaladă și de sus, ca și cum ar fi terminat. Măcar s-a îmbrăcat decent, în negru.

– Dar dacă ies cu o tipă și mă întreabă de chestia asta, ce zic? Legitimă întrebare, se vede că e un overthinker.

– Că nu e hobby-ul tău, dar că ai încercat odată, nu trebuie să minți sau să fii altceva. Ideea e ca tipa să te vadă. Frumos răspuns, Vladi.

Varianta pentru femei am organizat-o la un adventure park, până și eu mi-am făcut niște poze ca și cum m-aș fi dat pe tiroliană. Cireașa de pe tort a fost însă un tip care de fapt venise să-și facă niște poze în costum în natură (de ce, nu știu, nu fusese ideea mea). Rămăsese un motor recuzită de la alt client și Marius a avut ideea să combine. Tipul (care niciodată nu condusese o motocicletă) stătea cu casca în mână sprijinit cumva de șa, uitându-se în jos și în spatele lui soarele apunea superb. Nu avea prea multă logică poza asta, dar era atât de frumoasă încât a trecut de cenzură. Ne-a și scris tipul câte matches a avut.

It’a all about the money

Sau nu, depinde de target audience. Dacă vrei femei intelectuale, ajută să ai bani, dar nu trebuie să îi afișezi ostentativ, că atunci intri în altă categorie. Statutul poate fi transmis mai subtil prin profesie și poze sugestive, dacă profesia te ajută, normal. Dacă ai un job nașpa, trebuie găsit un eufemism prin care să nu fie evident cu ce te ocupi (gen security în loc de agent de pază). Printre primii clienți care ne-au scris a fost R, medic chirurg, 30 și ceva de ani, care arăta destul de ok. Ne-am uitat nedumeriți unii la alții; în acest caz, meseria face jumătate, fizicul ajută mai degrabă decât încurcă…deci înseamnă că foarte tare greșește ceva dacă nu-i iese. Și profilul lui era acceptabil de la început. S-au mai dus băieții să îi facă niște poze la spital, să se facă că e în timpul operației, am mai pus niște muzici sofisticate de pe Spotify și încă ceva poze în costum (nu era genul de poze de grup, era ursuz rău, deci am optat pentru un profil „dark”). În rest nu prea am avut ce-i face, părea din discuțiile cu noi un narcisist fragil și un pic cu note autiste, deci i-am împachetat frumos profilul și ….good luck.

Un subiect de dezbateri aprinse între noi a fost mașina din fundal (scumpă, evident), dacă da sau nu. Eu am fost clar anti, mi se părea că s-a ajuns într-un punct în care chiar și fetele care sunt atrase în mod normal de așa ceva încep să-și pună semne de întrebare. S-a ajuns până la urmă la o soluție de compromis, să apară mașina, dar numai dacă poate fi acolo ca din întâmplare. Picnicurile cu mașina pe fundal n-au fost o idee bună, oricum făceai, era evident. O altă idee au fost pozele din interior, nu atât selfi-uri cât poze făcute tipului în timp ce conduce, preferabil râzând și cu ochelari de soare. Marius se chinuia ore întregi să ia un cadru ok, majoritatea erau crispați și ieșeau cu niște zâmbete de parcă ar fi dansat pe muzica unei bormașini. Până la urmă, tot apusul de soare ne-a salvat. Apus de soare, peisaj, mașina de lux, tipul sprijinit de capotă dar cu spatele la fotograf.

Apropo de statut oarecum, îmi zice Vladimir:

– Auzi, M, m-am uitat pe profilul tău. Scoate aia cu profesia, pune ceva mai general, gen consilier. Nimeni nu vrea să iasă cu o tipă psiholog și profă pe deasupra.

-Pe bune? Toate colegele mele au prieten sau soț.

– De pe Tinder? Touché. Și ai poze foarte faine, dar ce-i cu șubele alea, treci la profilul de vară.

Și știu că asta nu-mi va spune, dar, ca să am succes, ar trebui să scad vreo 10 ani la vârstă. Este cea mai puternică corelație în ceea ce privește atractivitatea femeilor în online, între vârstă și numărul de likes.

Și unde te duce drumul?

Și se întâlnesc doi oameni cu profile cosmetizate, la o întâlnire consiliată, o cină într-un local șic, îmbrăcăminte casual cu ceva machiaj. Ce își vor spune după primele zece replici învățate? De cele mai multe ori, unul va face ghosting (când aparent inexplicabil, după o conversație sau întâlnire, cineva dispare pur și simplu, nu mai scrie, nu mai răspunde la mesaje). De și mai multe ori, nu vor ajunge nici măcar să se întâlnească pentru că nu-și vor putea susține imaginile prin cuvinte și replici de flirt. Dar poate că e așa cum ne scrie una din clientele noastre, G.

Pendulăm între a fi noi înșine și a încerca să fim altcineva. Societatea, prietenii, lumea ne transmit aceste mesaje contradictorii mereu. Fii așa, fă așa dar fii tu însăți. Investim bani și energie în auto-acceptare, dar și în transformare și pare că așa ne sabotăm toate eforturile. Nici acum nu știu dacă ce faceți voi e bine și dacă mă va ajuta pe mine cu ceva. Vreau să cred că e cum spuneți, că nu trebuie să ai succes total, ci că ajunge doar ca un mic truc să deschidă mintea cuiva astfel încât acea persoană să vrea să te vadă cu adevărat”.

Trucurile există, pe unii ne prind mai bine decât pe alții. Unii nu trebuie să „trișeze”, sunt prin natura lor mai extroverți și viața lor socială curge mai lin. Ce facem însă restul, suntem obligați la resemnare? Sigur că trebuie să ne acceptăm și să avem compasiune față de propria persoană, dar putem visa și la puțină strălucire? Putem și noi folosi trucurile altora sau sunt doar o capcană? Ce ziceți?

P.S. Sigur, povestea este o ficțiune

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s