Suntem oamenii care suntem. Purtăm poveri inegale. Nu suntem toți la fel și nu e adevărat că fiecare suferă “în felul lui” dar la fel de mult, pentru că, realmente, unii suferă mai mult ca alții. Eu n-am avut cine știe ce dificultăți, dacă mă compar cu restul lumii, aș putea spune că I got a golden ticket. Din interior, poate sunt eu mai sensibilă, vulnerabilă și nevrotică, dar nu pot să nu mă gândesc că pentru alții, e un efort și să le treacă ziua fără să se omoare. Not a golden ticket here, but a silver lining 🙂
So, n-am o viață grea dar it’s rather hard being me și long story short, multe dintre dificultățile mele, dar cred că și dintre ale voastre vin din faptul că odată ce știm un lucru, nu putem să nu-l mai știm. Odată ce vezi lucrurile în “adevărata” lor lumină, nu mai pot fi roz. E o “claritate” a privirii, o înțelegere a lucrurilor dincolo de care nu te mai poți minți. O claritate cinică, să-i spunem. Nu e un lucru bun, nu seamănă cu inteligența și nici cu verticalitatea. Eu încerc să scap de ea, dar vine după mine.
For one thing, claritatea te “ajută” să rămâi single. Nu nu, știu că asta nu e un lucru rău în sine, aș putea chiar pretinde că e alegerea mea de viață dacă m-aș minți mai bine. Deci, pentru exemplificare, să ne imaginăm o seară de ajun de Crăciun, în care eu sunt acasă în familie și îmi petrec viața sentimentală pe telefon. Nu, nu pe Tinder, e totuși Crăciunul! Pe messenger, îmi scrie primul tip:
G: Hey, ce faci in seara asta, frumoaso? Hai la mine 😉 Bem un vin, ascultam o muzica…hehe
Eu: Hey, nu pot, avem musafiri. Take care 🙂
Nu-mi place de G, e genul care crede că, dacă vrei să faci sex cu o femeie, trebuie să o “aburești”, „amețești”, „prostești” etc. că așa, pe degeaba, de ce-ar face-o. Mai face el pe nebunul câțiva ani, după care ajunge, destul de repede, să se însoare cu mă-sa. Metaforic vorbind. Până la urmă are nevoie băiatul de hăinuțe curate și călcate, mâncărică. Sigur, asta nu-l va opri să se uite la femei ca la friptură toată viață. Își va irosi viața pe canapea în timp ce „mami” va alerga după copii și casă. Spectator pasiv al vieții, va lăsa totul pe umerii lui „mami”. Se va retrage la TV sau la jocuri sau la beri cu băieții. Nu-și va cunoaște copiii. Dacă va avea o fată, ea va crește fără așteptări prea mari. E bine. Dar nu cu mine.
Next:
P: Bună seara, M. Îți doresc anticipat Crăciun Fericit ție și familiei tale, sărbători pline de bunătate și căldură. Desigur, după cum știi, faptul că sărbătorim Crăciunul în această perioadă se datorează ambiției Bisericii Creștine de a contracara sărbătoarea păgână a solstițiului de iarnă. Bradul de Crăciun de altfel, ca să nu mai vorbim de Moș Crăciun, sunt tradiții de factură recentă. Pe de altă parte, asta nu știrbește cu nimic magia serilor încărcate de poveste, petrecute alături de cei dragi. O seară minunată, cu drag, P.
Eu: Multumesc la fel 🙂 Take care!
Sincer, aș ieși mai des cu P dacă nu aș observa că îi place de mine. De fapt, cred că a încercat să mă ia de mână și eu m-am prefăcut că trebuie urgent să-mi caut telefonul. Mă întreb cum ar fi să fac sex cu P. “Draga mea M, dorești să ne iubim în această seară? Putem încerca poziția lotus de la pagina 60 din cunoscuta colecție Kamasutra. De fapt, denumire aceasta provine de la… „ P nu ar fi grobian, nici nu s-ar aștepta să-i fac mâncare în timp ce stă pe canapea și se scarpină la…. Ar fi un tată implicat, care i-ar învăța pe copii o grămadă de lucruri. Dacă aș zice că mă doare capul, m-ar crede și mi-ar aduce un Algocalmin. Mie nu-mi place de el însă pentru că e rigid, prețios și mult prea cumpătat, poartă vestuțe și pantaloni raiați și bea maxim un păhărel la o ocazie. Poartă căciuliță să nu-l tragă curentul. Conduce cu maxim 50 la oră. Se culcă la 10 seara. He’s a wuss. Takes one to know one.
Next!
N: Salut 🙂 Ce mai faci :)? Sărbători fericite să ai! Poate ne vedem când vii la Cluj!
Eu: Salut, Sărbători fericite și ție 🙂 Sigur, vorbim.
N probabil s-a gândit toată ziua la cum să scrie mesajul ăsta. Vedeți, N e un fel de P doar că nu seamănă deloc cu el. Singurul lor punct comun e că sunt, cum se spune în cartier, masculi Beta, adică nu Alpha, whatever the ff that is, dar sigur nu așa ca ei. N nu e așa bookish, nu se remarcă prin nimic special, nu pare să fie foarte pasionat de ceva anume. P e așa cum e, nu vrea să pară altceva, are prieteni la fel de ciudați ca el. N însă, vrea să pară cool. I-am zis odată ce bascheți faini avea un tip, data următoare avea în picioare bascheți noi, imaculați. That’s not the point, dude! În fine, N s-ar îmbăta pentru curaj, doar că nu duce. E atât de nesigur că mă sperie. Again, takes one to know one. N doesn’t stand a chance. Dintre toți de până acum, rămân la primul, misoginul de pe canapea, măcar he can be fun.
Finally!
C: Heyyy, am vaut ca m-ai sunat. Plec la schi, te suneu. Merry C, you!!
Eu: Hey 🙂 Have fun si Merry Christmas! Pupici
Îmi sare inima din piept de fiecare dată când îmi scrii, mi te imaginez conducând spre schi, oare unde mergi? Mă imaginez lângă tine și fericirea asta, oricât de iluzorie, mă face să îți scriu degeaba. Aș vrea să fiu cu tine, C. Cu felul tău de a fi, elegant și degajat, cu zâmbetul tău de îngeraș și ochișori de drac. Aș vrea să fac sex cu tine, C. Aș vrea să mergem la schi, am mai zis. Aș vrea să mergem la Paris, să stăm prin baruri. Sunt atâtea lucruri în neregulă cu tine că mă sperie. Pe toate le vreau. Vreau să-mi povestești aventurile tale cu femei. Vreau să mă faci să urlu de absența ta și să-mi apari la ușă. Ți-am mai zis, you’re so f….d up, in an awesome kind of way. Twisted motherfu….
Evident, pe C poate că nu-l văd așa de “clar”. Claritatea știe să-mi spune însă că n-o să fiu cu el. Never. Guys like him are not into girls like me. Prințul nu e prinț destul dacă n-are nevoie și el de-un pic de validare. Takes one to know one, see? Pentru el, eu sunt un fel de N, îmi simte nesiguranța și se sperie. Nu mă poate iubi nici să vrea.
Oh, pot ușor să-mi închipui ce descrieri din astea mi-ar face și mie alții, am imaginație bogată. Nu că sunt eu mai bună cu ceva. Ideea era că, vedeți, așa face claritatea cinică. Îi face terci pe majoritatea și se dă la o parte cu grație pentru puținii privilegiați. Ca și cum ar vedea peste timp, ce ar merge greșit cu fiecare și cu ce fel de probleme aș coexista mai bine, pornind de la premisa perfect adevărată că dragostea eternă e totuși, o raritate statistică.
Să aștept un al cincilea mesaj? Claritatea îmi spune că nu, nu în curând, nu în circumstanțele actuale. Îmi spune că i-ar fi greu unui bărbat să îmi țină piept, să nu mă lase să îl transform mental într-una din opțiunile de mai sus. Mulți n-ar avea de ce s-o facă. Sunt multe femei la fel de frumoase și inteligente ca mine, dar mai facile. Cu mai puține issues, cu mai puține “clarități” din astea. Pentru mine nu e nici ușor, nici natural. Well, nici nu trebuie să fie. You shine alone. It’s ok. Până și claritatea trebuie să admită că, pentru noi, fiecare zi e un potential. Și că puține realități se pot compara cu potențialul.
Excelent articol, într-o lume în care validarea științifică, experimentele și cuantificarea lumii în variabile sunt dogme felul tău de a povesti relevă că știința în privința iubirii a dat un mare rateu, realitatea ne arată că bărbatul de azi este de cele mai multe ori o creatură parcă creată cu creionul după o noapte de băut, oare știința va răspunde la această întrebare?Mi-aș dori un răspuns dar nu din partea SPSS-ului cu praguri valorice mai mici de .05, în același timp știința va trebui să răspundă de ce sufletul feminin trece prin această perioadă tulbure în care nu primește căldura și cuplarea sentimentală necesară. Din nou aș dori un răspuns fără ajutorul SPSS-ului. Dacă în acest moment iubirea se află într-o asemenea situație oare cum va fi peste 50 ani?Eu încă mai cred că iubirea e pasăre Phoenix care se va întoarce și va recuceri lumea.
Felicitări și succes pe mai departe,
ApreciazăApreciază
Multumesc pentru apreciere 🙂 Dacă ar fi să dau un răspuns științific, cu siguranță acela ar fi și unul statistic. Nu am însă un asemenea răspuns pentru că ceea ce am vrut eu sa redau în articol nu este o întrebare științifică, nici măcar o experiență pe care să o consider foarte răspândită, ci un feeling personal. Nu cred ca în general bărbații sunt ființe simple sau caricaturale, nici măcar aceia (fictivi) la care am făcut referire în articol. Apoi, unor persoane le este într-adevăr mai greu să primească căldura necesară, poate eu sunt printre ele, dar, din nou, nu știu dacă este o problemă a sufletului feminin modern. Cu alte cuvinte, cred ca sunt persoane care simt și gândesc ca mine dar nu cred că este general valabil. Există în lume multă iubire autentică.
ApreciazăApreciază