The (Merry) Christmas of a single girl

Mulți dintre noi ne-am obișnuit să ne plângem în legătură cu ce a devenit Crăciunul: sărbătoarea începe prea devreme (din noiembrie parcă nu se mai vorbește de altceva, se aud colinde peste tot astfel încât în zilele de Crăciun parcă nu mai ai chef de ele), este prea mult consum, isteria cadourilor, nu mai găsești parcare la mall, prea multe petreceri și reuniuni, prea multe bilanțuri pe care ți le faci sau ți le fac alții. Dar participăm an de an la toate astea și nu ne forțează nimeni și cred că, pe undeva, ne place. E o perioadă în care timpul se condesează și ești prins într-un vârtej de luminițe și culoare, de cadori, conversații, repetiții, planuri, oameni.

Este, în egală măsură, o perioadă stresantă, simți uneori că tremuri de oboseală încercând să nu dezamăgești pe nimeni și să nu lași lucruri nefăcute pentru la anul. Legendele urbane spun că este și un sezon al depresiilor, deși vârful ar fi în luna ianuarie, unde avem the infamous Blue Monday (în a treia săptămână din ianurie, când, vorba aceea, nu mai avem bani, e frig afară și vara e departe). Sunt însă puține studii științifice în acest sens, iar cele care sunt indică o ușoară creștere a dispoziției disforice (melancolie, tristețe) în perioada sărbătorilor, dar nu a depresiei clinice (https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3257984/). În acest context, suntem noi, oamenii single, mai vulnerabili? Da și nu. Aproape în fiecare an, prin noiembrie, am o perioadă în care mă cuprinde groaza sărbătorilor, ceva de genul „acum i-acum, anii trecuți a mai fost cumva dar acum ce fac cu atâtea zile libere? Mă mai invită cineva, eu am pe cine invita? Iar mă voi simți ca o ciudată cu atâtea reclame, filme, emisiuni cu familii în jurul bradului”. Până la urmă se rezolvă lucrurile și ajung și mă simt bine, deși nu scap în totalitate de melancoliile aferente – sigur, poftiți, vă rog, dragi gânduri negre, să îmi amărâți Crăciunul :).

Can you have a single Merry Christmas? Răspunsul meu, în final, este da, Crăciunul și Anul Nou nu au legătură cu faptul că eu sunt single, ele sunt experiențe din care, eu, ca single, pot extrage și unele avantaje pe care cei într-o relație uneori nu le au. Mi se pare greu într-adevăr, să fii singur (realmente singur, nu doar single) de sărbători – adică să nu ai aproape familie, prieteni, oameni cu care să petreci. Dar a fi single, să fiu sinceră, aduce și unele avantaje.

1. Petrec timp de calitate cu familia mea…și doar a mea :). Egoist, desigur, dar o parte semnificativă din mine se bucură că nu trebuie să îmi împart timpul între părinții mei și alți părinți. Familia partenerului poate fi o bucurie, nu zic nu. Dar poate să nu fie, sau și dacă este, posibil tot să tânjești după ai tăi.
2. Nu trebuie să cumpăr cadou pentru partener. Nu, greșit, ștergem peste. I would actually love to do that.
3. Argumentul de mai sus, doar că în relație cu prietenii. De data asta știu că am nimerit-o. Cui îi plac toți prietenii partenerului și cui îi convine să renunțe la timp de petrecut cu prietenii lui/ei pentru aceștia? NIMĂNUI 🙂
4. Tot în sfera independenței (că doar suntem single cu un motiv, nu?) – faptul că alegi ce faci cu timpul tău cu mult mai puține constrângeri. Eu nu trebuie să mă gândesc la ce vrea altcineva să facă cu timpul meu. Mdaa, uneori e trist, dar alte ori e awesome. De exemplu, ce faci dacă vrei foarte mult să mergi undeva și partenerul tău nu are chef? 1. Renunți și stai în casă cu gânduri de răzbunare viitoare sau 2. Îl târăști după tine și speri că măcar se va preface că se simte bine. Ambele opțiuni mi se par nașpa. Aș fi tentată să spun că există opțiunea ca tu să mergi și el să stea, dar, din câte văd, programul separat e un tabu în multe vieți de cuplu. Nu înțeleg de ce. Și eu jucam joculețe de șantaj când eram într-o relație, dar acum nu mi se mai pare că am făcut bine.
5. Cadouri, rochițe, farduri, ieșiri, colinde, prieteni, filme,….prăjituri 🙂 Astea nu au legătură cu a fi single sau nu, dar tot sunt bucurii și ele.

So, Merry Christmas everyone!